Nu văd bine. E necesar consultul oftalmologic?

Delia Pricope

Recunoașterea problemelor de vedere

Cei 3 mari clasici în rândul problemelor de vedere, găsiţi şi studiaţi în manualele şcolarilor la orele de biologie sunt miopia, hipermetropia şi astigmatismul. Poate sună complicat sau nu, în alte cuvinte putem spune “nu văd departe”, “nu văd aproape” şi “nu văd nici aproape, nici departe”. Bineînţeles, sunt multe alte boli ale ochilor dar acestea sunt printre cele mai des întâlnite, în forme mai avansate sau mai puțin grave.

 

Eu, o mioapă cu acte în regulă, îmi aduc aminte cu amuzament cum am realizat că am nevoie de ochelari când eram mică. S-a întâmplat aşa: nu am realizat. 🙂 Tu, fiind obişnuit cu felul în care vezi, nu ai termen de comparaţie ca să ştii cum e să vezi cu adevărat bine. Dacă ai, să zicem, o miopie uşoară, aşa cum am avut eu, este foarte posibil să trăieşti într-o ignoranţă negândită şi să te chinui cu o vedere nu tocmai bună. Ochiul se adaptează la condiţiile la care îl expui, dar se chinuie şi dacă cu adevărat ai o problemă. Atunci apar prime semne.

 

În cazul meu, semnele au fost durerile de cap. Copil sănătos, aparent ok – touși, dureri de cap aproape zilnice. Azi o pastilă, mâine alta… până când? Îmi dădeau pace o perioadă, continuând să trăiesc în ignoranţă. Apoi elevă fiind, m-am mutat în ultima bancă. Nu vedeam bine scrisul de pe tablă, în special atunci când tabla nu era bine curățată, având urme albe. Începusem să îmi forțez ochii tot mai mult, mă ridicam des să mă apropii, în speranța că voi vedea mai bine. Devenise o frustrare şi totuşi, spre ruşinea mea, eram convinsă ca toţi văd la fel de prost ca mine şi că problema era distanţa față de tabla și faptul că aceasta era murdară.

 

Într-o zi i-am spus mamei frustrările mele, m-a privit gânditoare şi mi-a zis că trebuie să mergem la un consult oftalmologic. Boom. Durerile de cap, vederea încețoșată la distanță, mijitul ochilor… găsisem explicația. Entuziasmată că nu e viaţa aşa de crudă în sine şi că poate problema e doar la mine, uşor rezolvabilă cu nişte ochelari, am acceptat să merg la oftalmolog. Am înțele îndată că urma să port ochelari – un gând care (am observat eu) adesea că îi supără pe oameni, din păcate. Mi-am ales nişte rame, am plecat acasă şi am mai aşteptat câteva zile până au fost gata ochelarii. Ce a urmat? Wow. Deşi aveam o formă uşoară de miopie, când mi-am pus ochelarii pe ochi am rămas fără cuvinte. “Aşa e realitatea de fapt?” Mă simţeam ca un orb care vede pentru prima dată.

 

În prezent, miopia mea e mai avansată, iar ochelarii mai dragi. Am învăţat în timp să îmi aleg rame potrivite, iar acum ochelarii mei nu sunt doar abonamentul meu de mai bun văzător, ci şi un accesoriu care mă face să arăt mai bine.

 

Concluzia? Dacă nu sunteţi convinşi că aveţi o privire de şoim, mergeţi la un control oftalmologic în mode regulat. Sau mergeţi oricum în cazul în care dacă nu aţi mai fost niciodată, poate nu ştiţi cum vede un şoim de fapt. 🙂

Genele – De ce avem nevoie de ele și care este rolul lor?

Delia Pricope

Un simbol al frumuseţii

Gene… naturale, false, fir cu fir, date cu mascara super-mega-hiper-volum… Ai remarcat şi tu că frumuseţea pune accent pe ochi: culoare, formă şi gene. Acestea din urmă reprezintă o caracteristică foarte atrăgătoare la femeile cu o privire de căprioară. Genele lungi şi dese (în parametri naturali) sunt extrem de atrăgătoare şi la bărbaţi, deşi ei sunt mai puţin interesaţi de acest aspect când vine vorba de ei înşişi. Să nu mai vorbim de copilaşi, cu ochii lor mari şi inocenţi, accesorizaţi de mama natură cu o pereche zdravănă de gene… dacă sunt norocoşi.

Iar apoi mai sunt oameni ca mine, poate şi ca tine, mai puţini norocoşi şi înzestraţi cu câteva fire de abia se văd. Dar la ce sunt bune genele de fapt? Le avem doar de dragul de a da din ele? 

Ei bine, genele sunt acolo cu rolul de protecţie al ochilor. Acum probabil te întrebi de ce anume îţi pot proteja ţie ochii un rând de fire de păr orientate în sus care oricum în mod ironic nu te protejează de ele înseşi când îţi intră în ochi. Păi te protejează de chestii mai puţin evidente, cum ar fi particulele de praf din aer (imagine vizuală: o cămilă fericită în deşert, nu îi intră tot nisipul în ochi când bate vântul, că are gene lungi frumoase).

De asemenea, genele sunt făcute să reţină departe de ochi umezeala de la transpiraţie sau apa din timpul ploii. Acesta e şi motivul pentru care sunt orientate aşa. Pe lângă asta, fac echipă cu sprâncenele şi fruntea, ca să ne protejeze ochii de razele soarelui. Bineînţeles, acesta e un mic, mic ajutor şi nu trebuie să neglijăm faptul că pentru și mai multă protecție este recomandată folosirea ochelarilor de soare cu protecţie UV.

În altă ordine de idei, dacă genele au grijă de noi şi noi trebuie să avem grijă de ele. În cazul celor naturale, o simplă spălare pe întreaga faţă e suficientă, dar în cazul în care mama natură nu te-a înzestrat cu o pereche frumoasă de gene și ai vrut să ai o privire mai pătrunzătoare cu ajutorul Mascarei, nu uita că este foarte important ca demachierea să fie făcută corect şi complet. În cazul genelor false, acestea se spală şi ele. Nu-ţi fie frică că îţi vei pierde vreo geană, ci ai grijă să eviți infecţiile oculare. Genele false trebuie îngrijite cu grijă, periate corect şi spălate cu apă. Poţi folosi şi produse ca apa micelară sau spumă de curăţare a feţei, important e ca acestea să nu fie concepute pe bază de ulei. 🙂

*wink*

Ce este clipitul de fapt?

14 Jan 2020 Uncategorized

Delia Pricope

Cât înseamnă o clipă?

Timpul aşa cum îl ştim e relativ. Cu alte cuvinte de multe ori putem observa că “a fi gata într-o clipă” poate dura un pic mai mult decât să termini un joc “în câteva clipe”. 🙂 Una peste alta, această unitate de timp care în DEX figurează ca fiind un interval de timp foarte scurt, provine în final de la nimic altceva decât de la clipitul ochilor. Ştiţi şi voi, “in a blink of an eye”. 

Un clipit durează mai puţin de o secundă, mai exact între 100 şi 400 de milisecunde. Şi facem asta de aproximativ 15-20 de ori pe minut. Asta înseamnă că aproximativ 10% din timpul în care suntem treji, îl petrecem cu ochii închişi. Asta nu înseamnă că trebuie să încercăm să clipim mai rar pentru a ne bucura de mai mult timp văzând, pentru că acest gest involuntar este necesar pentru sănătatea ochilor noştri.

Un mecanism de apărare

Când clipim, pleoapele noastre au rolul de a curăţa suprafaţa ochiului de particulele de praf şi de a o umezi. Deşi dacă timpul petrecut cu ochii închişi din cauza clipitului este destul de mare, creierul nostru e făcut în aşa fel încât să ignore momentele de întuneric cauzate de clipit şi să perceapă activitatea din jur ca fiind continuă.

De asemenea, clipitul ne protejează şi de stimuli dăunători cum ar fi luminile prea puternice. (un reflex care ne afectează pozele făcute cu bliţ).

Diverse tipuri de clipit?

Da, sunt cam 3: spontan, reflex şi voluntar. Primul este cel pe care îl facem în mod inconştient şi ne menţine ochii umezi. Al doilea, cel reflex, este duşmanul pozelor cu bliţ de care v-am zis mai sus. Ne protejează împotriva luminilor puternice dar şi împotriva obiectelor pe care le observăm că vin spre noi. Tot acelaşi tip de clipit îl avem şi când auzim sunete puternice şi ne speriem. Ultimul, cel voluntar, e cel pe care îl controlăm noi. Acesta durează mai mult decât cele “automate” de mai sus.

 

 

Culoarea ochilor

Ce este irisul?

Fiecare ochi este unic

Irisul este partea colorată a ochiului. Acesta înconjoară pupila şi are rolul de a regla cantitatea de raze luminoase care pătrund în ochi, prin mărirea şi micşorarea pupilei (cercul negru din centrul ochiului).

Ceea ce este interesant la iris este că ADN-ul codifică culoarea şi structura irisului. În rest, toate denivelările şi crestăturile din interiorul acestuia se dezvoltă în timpul dezvoltării fetale, făcându-l pe fiecare unic, exact ca şi amprentele. Nici măcar cei doi ochi ai noştri nu sunt identici unul cu altul.

Culorile predominante

Culoarea irisului şi implicit a ochilor este dată de cantitatea de pigment (mai exact, melanină) din acesta. Irisul albastru-deschis conţine mult mai puţin pigment decât cel căprui-închis, de exemplu. Între cele două culori este o întreagă paletă de nuanţe, fiecare având ochii săi unici. 

Dacă ar fi să împărţim toată gama de nuanţe în 3 categorii generale, am avea ochi căprui, verzi şi albaştri. Cei căprui sunt consideraţi dominanţi faţă de cei verzi, iar cei verzi sunt dominanţi faţă de cei albaştri.

Deşi ochii căprui sunt predominanţi, celelalte culori pot apărea oricând la urmaşii noştri. De exemplu, poţi să faci parte dintr-o familie cu multe generaţii de ochi căprui şi totuşi copilul tău să aibă ochi albaştri. În mod  egal, doi părinţi cu ochi albaştri pot avea un copil cu ochi căprui.

 

Culori care… se schimbă?

Au existat multe cazuri şi poate aţi văzut la rândul dvs, următorul fenomen: copii care se nasc cu ochi cenușii-albaştri şi apoi dezvoltă o cu totul altă culoare. Asta se întâmplă când, la naştere, copiii au mai puţină melanină în iris, iar când cresc acumulează mai mult pigment, schimbându-şi culoarea ochilor.

De asemenea, se întâmplă şi în cazul adulţilor atunci când observăm diverse nuanţe în diferite circumstanţe. La acest capitol ies în evidenţă ochii hazel care par că îşi modifică nuanţa în mod natural. E greu de descris culoarea întrucât aceasta pare că are multe tonuri de culoare. În realitate, aceaştia nu îşi schimbă cu adevărat culoarea, doar că nuanţa care iese în evidenţă la un anumit moment este determinată de intensitatea luminii din jur, de culorile îmbrăcămintei, chiar şi de machiaj, dacă e cazul.

În mod contrar, heterocromia câștigată pote fi semn al unei boli oftalmologice, caz în care se recomandă consult oftalmologic.

 

 

Ochelarii ne reprezintă

Delia Pricope

Ramele ochelarilor sunt strâmbe? Cum ne dăm seama că acestea nu au forma corectă?

 

Trebuie să avem grijă

Ca purtători de ochelari avem o grijă zilnică în plus, care presupune atenția continuă pe care trebuie să le-o acordăm acestora. Totuși, nu trebuie să privim această grijă ca pe un impediment sau un efort în purtarea lor. Ochelarii de vedere, pe lângă faptul că sunt o invenţie extraordinară, indispensabilă, cu un impact puternic pozitiv asupra noastră, ei reprezintă și un accesoriu. Fiind purtaţi timp îndelungat, aceştia devin parte din imaginea noastră şi în scurt timp ne reprezintă. Ei ne completează şi conferă o simetrie perfectă chipului, echilibrând astfel aspectul în asamblu. De aceea, nu numai că este important să ne alegem corect ramele ochelarilor, ci şi să le îngrijim corespunzător.

Când se strâmbă ramele?

Probabil că orice purtător de ochelari a trecut cel puţin o dată în viaţă prin asta. Nu e nicio surpriză că ramele se pot îndoi. Ochelarii sunt purtaţi în aproape orice circumstanţă. Se poate întâmpla să îi lovim din greşeală sau să aţipim în pat, cu ei pe ochi. Ori, pur și simplu deprindem acel tic de a-i împinge cu un deget, înapoi pe nas. Sau îi dăm jos cu o singură mână… (deşi nu ar trebui. Ochelari se țin în mod corect, cu ambele mâini). 

Pe lângă faptul că au un efect  asupra look-ului, să nu uităm că lentilele au efectul dorit atunci când sunt calibrate corect, situate la o distanţă corectă faţă de ochi. Deci, cum e bine să procedăm atunci când avem ramele îndoite?

Pentru început, încercăm să ne dăm seama unde s-au îndoit ramele ochelarilor, aşezându-i deschişi pe o suprafaţă plană, pe ambele părţi. Vom încerca să observăm dacă ochelarii se balansează, asemenea unei mese de pe terasă sub picioarele căreia e nevoie să să se monteze un obiect sau mai multe pentru ca aceasta să devină stabilă. În cazul în care găsim “jocul”, ideal ar fi să mergem la un magazin de Optică Medicală unde, de în cele mai multe cazuri, specialiștii le vor îndrepta gratuit.

Atenţie, în cazul ochelarilor cu perniţe nazale, trebuie avut  în vedere că pot fi doar acelea strâmbe, nu întreaga ramă a ochelarilor. De asemenea, este indicat să nu încercaţi să vă îndreptaţi singuri ochelarii. În cazul în care aceștia se bucură de garanţie, riscaţi să îi defectați permanent şi să fie nevoie să suportaţi dvs cheltuielile de reparații.

 

Smartphones

Delia Pricope

 

Smartphones

Cum ne afectează dispozitivele mobile vederea?

Tehnologia a evoluat constant

Cu toţii putem fi de acord că ecranele fac parte din viaţa noastră

Continuare

Search

+